Greșeli des întâlnite la instalarea WordPress
Lucrând foarte mult pe platforma WordPress deja instalată, am observat câteva greșeli frecvente. Dacă unele sunt prea tehnice pentru a fi cunoscute de oricine, altele sunt evidente și trebuie neapărat corectate.
1. Instalarea în directorul wordpress (copierea directa a folderului după download).
Arhiva care conține aplicația se numește wordpress și de multe ori am observat tendința de a copia fișierele cu tot cu folder. Este o greșeală evidentă și se poate remedia cu ușurință prin mutarea fișierelor din directorul de pe server în root (de obicei numit public_html), urmat de ștergerea directorului wordpress acum gol.
Soluția elegantă este să se copieze doar fișierele și directoarele din interiorul folderului în locul în care se dorește instalarea WordPress-ului.
2. Păstrarea numelui implicit al prefixului tabelelor bazei de date în care se face instalare
În timpul instalării se vor cere câteva informații: numele bazei de date, numele utilizatorului bazei de date, parola de acces la baza de date, numele gazdei bazei de date și prefixul tabelelor.
O greșeală comună, dar mai puțin înțeleasă de majoritatea celor care instalează un WordPress, este păstrarea prefixului implicit _wp al tabelelor bazei de date în care se face instalarea. Este recomandată schimbarea acestui prefix, fie cu unul aleatoriu, fie cu unul legat de numele de domeniu, dar fără a fi copiat în întregime. Motivul este de securitate. Pentru hackerii WP-ului este mai dificil să acceseze baza de date dacă nu cunosc exact numele tabelelor.
Câteva exemple:
- dacă numele de domeniu este numedomediu.ro prefixul poate fi: ndro_
- sau aleatoriu: bp3t7_
Prefixul nu trebuie să fie lung, trei până la cinci caractere este suficient.
3. Folosirea pentru utilizatorul administrator a unor nume comune, gen: admin sau administrator
Imediat după completarea datelor de conectare la baza de date apare un formular prin care se definește site-ul:
O greșeală frecventă este alegerea unui nume de utilizator de genul: administrator sau admin. Mai simplu ar fi alegerea unui nume de utilizator familiar, dar mai greu de ghicit de un robot automat, de exemplu: prenume nume
4. Folosirea unei parole slabe
Atât la crearea bazei de date, cât și la crearea utilizatorilor, se cere scrierea unei parole. O greșeală frecventă este alegerea unei parole simple, o succesiune de cifre consecutive sau primele litere de pe tastatură. Tot greșeală este și folosirea unei parole de la alt cont. De exemplu cea de la contul de email. Corect este să folosiți o parolă distinctă și puternică. Dacă cea sugerată de aplicația de instalare e prea dificilă (și este dificilă) atunci generați singuri o alta, cu o oarecare logică personală. Din fericire WordPress-ul „măsoară” imediat cât e de bună parola și vă indică acest lucru atât textual cât și prin culoare.
Un sfat simplu de urmat pentru generarea parolei: folosiți litere mari și mici, cifre și minim un semn. Parola e bine să aibe minim 8 caractere.
5. Păstrarea paginilor, articolelor, comentariilor, autorilor și imaginilor demo
După instalare WordPress oferă o temă implicită, o pagină, un articol și un comentariu demonstrativ. Tema sau temele implicite pot fi păstrate chiar dacă ulterior instalați o temă personalizată, dar restul elementelor demonstrative ștergeți-le. Nu este o preoblemă de securitate cât una de indexare.
Problemele se complică foarte mult dacă instalați o temă comercială și importați conținutul demo oferit în același pachet. e bine ca o dată lămuriți cum funcționează să vă oferiți timp pentru a face curat: ștergeți tot, apoi optimizați (folosiți wp optimizer).
6. Folosirea greșită a permalinkurilor sau nefolosirea lor
Permalinkurile sau legăturile permanente se setează din meniul din dreapta Setări (Settings). Ele formează după o regulă setată url-urile din browser. Implicit legătura arată așa: numedomeniu.ro/?p=123 o înșiruire care nu spune nimic, nici vizitatorilor paginii, nici motoarelor de indexare. Este greșit să fie lăsat așa.
Corect acest url se setează funcție de necesități. Dacă site-ul este unul de mass-media sau un blog personal în care data publicării materialului este importantă, atunci alegeți una din variantele: zi și nume, lună și nume. Dacă site-ul e unul de firmă alegeți varianta: Nume articol. Dacă sunteți mai experimentat și doriți o structură mai elaborată, există câmpul Structură personalizată (etichetele se pot găsi aici).
În cazul de mai sus am folosit ca structură personalizată: /%category%/%year%/%monthnum%/%postname%/ – adică /numele categoriei/anul/luna/numele articolului/.
7. Păstrarea datei implicite, fără a se mai trece la data locală
În setări generale sunt câteva câmpuri ce trebuie modificate după instalare. pe lângă Sloganul site-ului, trebuie modificată data și formatul datei. Alegeți un format ușor de înțeles pentru români, de ex: j F Y, adică: 22 mai 2017. Iar la oră: G:i adică 12:57. Fosul orar este cel dat de bucurești, căutați un pic în listă și setați-l corect. Nu are sens să lăsați fusul orar setat de server. Serverul poate fi în US sau cine știe unde.
Comentarii recente